Google+ Femeia | ComiCultural

Femeia

( Tot ce voi scrie în această rubrică se regăsește și la tema ”Femeia”, găsibilă în partea dreaptă a homepage-ului, la rubrica 
”Teme și anateme” )

Estrogeneză

(Reiau seria articolelor despre Femeie, promisă AICI. Încerc să surprind Femeia în cele mai diferite ipostaze experimentate de către subsemnat. 
Nu confundați aceste texte cu literatura adevărată. Confundați-le cu propria voastră imagine despre voi înșivă, dacă e posibil. 
Da, mă refer la voi, Inestimabile Femei!
Bărbații-confrați,  în egală măsură, acceptați).
______________________________________________

Mi-ai trecut prin fața ochilor 
ca o retroactivare 
a ideii mele de femeie ideală.

M-ai privit translucid, 
din latența vederii tale periferice, 
numai bună de jefuit
și de plantat
pe Capul Bunei Speranțe.

Copacii se agățau disperați de trotuar ca de o trenă,
cu rădăcinile lor instant erectile,
încercând să-și marcheze teritorii cu sevele fertile,
ca enții lui Tolkien.

Însuși trotuarul, lepădat de Sutana asfaltului,
părea că rodește bezmetic în zeci de secvențe genetice,
în cautarea unei grupe sanguine compatibile.

De fapt, tu nu priveai pe nimeni.
Tu fecundai câmpul vizual.
Tăcută ca o introspecție erotică.

Limbajul tău corporal
era flirt pseudo-virginal
cu toate privirile bărbaților Văzători.

Surâsul tău sălbatic de tigroaică
mi-a circumcis respirația.
Păreai sătulă de victime,
dar avidă de trofee vânătorești.

Pluteai cu coapsele tale stâncoapse,
amprentate dentar de toți amanții tereștri,
introconvertiți în foetuși-bărbați.

Gleznele tale
de cerboaică turnată în estrogen
le șerpuiam intravenos cu falangele.

Pașii tăi îmi asfaltau carnea -
- covor ductil
în calea metatarsienelor-fetiș.

Mă vertebrai,
Mă vascularizai,
cu tocul-cui procreând
rețele de nervi spinali.

Eram deplin revelat. 
Nu Eva fusese coasta!
Adam fusese vertebra,
din Eva absorbindu-și măduva.

Apoi ai dispărut cometeoric.

Am rămas blocat într-o îmbrățișare amputată.
Cu nevertebrațele mele,
cu negerminatele mele gesturi afective.

Și toate astea s-au întâmplat
într-o singură secundă,
uriașă cât o eră geologică
sau mai degrabă cât o Estrogeneză.


Sursa foto: Deviantart

_____________________________________________________________________________________

De ce iubiți perverșii. Voi, femeile!...


Recunoașteți: ați fost toate curioase să aflați ”De ce iubim femeile”. Noi, bărbații.  

Cei mai mulți dintre noi cunoșteam deja Femeia. Ochi, gură, umeri, mâini, picioare, vagin și alte fetișuri nestemate. Emoții, sentimente, nevroze și alte crize sublimate. Și o complexitate nedeslușită nici de psihologie, nici de poezie, nici de filosofie.

Și a apărut Mircea Cărtărescu. Scriitor de clasă incontestabilă, statut datorat atât poetului, cât și prozatorului de succes. Asta până când a publicat ”De ce iubim femeile”.

Când publici o carte în colecția ”Cartea de pe noptieră”, proximitatea pensetei, a cremei hidratante și a produselor contraceptive trădează scopul urmărit: o lectură laxativă, cu adevăruri (subiective) ușor ingerabile și mai ales digerabile...

Și am ajuns la ultimul capitol: ”De ce iubim femeile”. ”Pentru că au sâni rotunzi, cu gurguie care...”. Cartea nu e reductibilă la acest fragment. Dar acest text s-a întrupat într-o sinteză a gândirii-simțirii lui Cărtărescu în materie de femei. Și a avut impactul cel mai umectant la public.

 În fața acestui pasaj, m-am poziționat într-un soi de Spiritus Interruptus. Femeile din universul cărtărescian sunt asemănătoare femeilor cunoscute de mine și, totuși, dintr-o specie diferită.

Acum voi încerca să fac o analiză, pe alocuri vag-caricaturală, pe care nu am găsit-o în critica de specialitate (atât cât am citit eu).

Textul extras mai jos din cartea lui Cărtărescu conține și un mesaj secundar. E vorba despre un balans subtil între Feminin și Masculin. Subtil, dar fără echivoc.

Începând cu versul  ”Pentru că nu miros a transpiraţie sau a tutun prost...”,  simultan cu  apologia femeilor, Cărtărescu desenează, alternativ-deductiv, și un portret implicit, nestilizat, chiar abrutizat al BĂRBATULUI. Nu simțiți deja comparația aromatelor femei cu greu mirositorii masculi” ?...

Practic, autorul zugrăvește femeile prin opoziție cu ”primitivii” bărbați.

M-am simțit dator să distilez portretul neromanțios al Bărbatului strict din ”pentru că”-urile feminizate. Puteți confrunta textul meu cu cel  original (am extras doar pasajele susceptibile de masculinizare):


DE CE IUBIM FEMEILE ... PRIN CONTRAST CU BĂRBAȚII...


TEXTUL CĂRTĂRESCIAN DEDICAT FEMEILOR
TEXT PERVERTIT PENTRU BĂRBAȚI
Pentru că nu miros a transpiraţie sau a tutun prost...
Pentru că miros a transpirație și a mahoarcă de la o poștă, ca niște bărbați autoimunizați la săpun și pastă de dinți.
...şi nu asudă pe buza superioară.
Pentru că asudă pe buza superioară. Iar combinația cu mucozitățile frumos scurgătoare este exact lubrifierea care îți lipsea.
Pentru că merg pe stradă drepte, cu  capul sus, cu umerii traşi înapoi şi nu răspund privirii tale când le fixezi ca un maniac.
Pentru că merg cocârjați, striviți de povara vinovăției de a fixa femeile ca niște maniaci, gata să le posede la primul colț de stradă.
Pentru că în pat sunt îndrăzneţe şi inventive nu din perversitate, ci ca să-ţi arate că Te iubesc.
Pentru că în pat sunt îndrăzneți și inventivi  din perversitate, doar ca să-ți demonstreze cât de mult Se iubesc.
Pentru că fac toate treburile sâcâitoare şi mărunte din casă fără să se laude cu asta şi fără să ceară recunoştinţă.
Pentru că fac toate treburile sâcâitoare şi mărunte din casă ca să te facă să te simți obligată și recunoscătoare câte zile conjugale  ți-o mai rezerva.
Pentru că nu citesc reviste porno şi nu navighează pe site-uri porno.
Pentru că revistele porno sunt pentru ei  o formă de elevație supremă. Și sunt toți niște Robinson Crusoi ai navigației pornoceanice.
Pentru că joacă şah, whist sau ping-pong fără  să le intereseze cine câştigă.
Pentru că joacă şah, whist sau ping-pong cu acel aer inefabil de scandalagii care nu știu să piardă.
Pentru că şofează prudent în maşini lustruite ca nişte bomboane, aşteptând să le admiri când sunt oprite la stop şi treci pe zebră prin faţa lor.
Pentru că şofează, ca niște scelerați, maşini dotate opțional cu noroaie laterale, aşteptând să îi admiri când îți taie calea cu fluierături mitocănești. Tocmai când treceai și tu pe zebră, ca o gazelă inocentă.
Pentru că nu se masturbează.
Pentru că se masturbează ca niște pitecantropi autosexuali, în timp ce femeile stau toată ziua cu mâinile la vedere.
Pentru că sunt extraordinare cititoare, pentru care se scriu trei sferturi din poezia şi proza lumii.
Pentru că se scrie pentru ei doar un sfert din poezia și literatura lumii. Restul e fie maculatură respinsă de editorii misogenetici, fie literatură anti-praful de pe noptieră.
Pentru că poartă un război total şi inexplicabil contra gândacilor de bucătărie.
Pentru că tolerează, explicabil, gingășia gândacilor de bucătărie, când îi surprind bucățelind în haită feliile de cașcaval pané.
Pentru că în filme nu fac duş niciodată înainte
de-a face dragoste, dar numai în filme.
Pentru că, în filme, fac duş înainte de-a face dragoste, dar numai în filme!
Pentru că iau viaţa în serios, pentru că par să creadă cu adevărat în realitate.
Pentru că iau viața la mișto, ca niște infantilizați ai realității virtuale.
Pentru că nu se gândesc cum să i-o tragă tipului drăguţ pe care-l văd în tro­leibuz.
Pentru că sunt setați genetic să facă sex maniacal, enclavizat în orgii imaginare, cu toate femeile bune de coțăială din troleibuz.
Pentru că nu-ţi pun mâna pe fund decât în reclame.
Pentru că nu-ți pun mâna pe fund decât la coadă la morcovi, la ieșirea de la Hollywood Multisex și în parc, pe bancă, cu verigheta ascunsă pe furiș în buzunarul din dreptul inimii.
Pentru că nu le excită ideea de viol decât în mintea bărbaţilor.
Pentru că obsesia violului e inclusă genetic în ADN-ul bărbaților. ADN = Antropomorfism Dezaxat Neurotic (asta doar la bărbați!)
Pentru că au de fiecare dată orgasm. Pentru că dacă 
n-au orgasm, nu îl mimează.
Pentru că n-au de fiecare dată orgasm. Și chiar dacă n-au orgasm, ei tot ejaculează. Pentru că sunt bărbați și n-au nevoie să mimeze că sunt femei !!!
Pentru că sunt femei, pentru că nu sunt bărbaţi, nici altceva.
Pentru că sunt bărbați, pentru că nu sunt femei, Ferească Sfântul...Amin!...

Concluzii. Firește că nu iubiți perverșii! Titlul este un paradox intenționat (Deși textul și, deseori, soarta vă cam predestinează conviețuirea cu devianții...). Dar nici nu aveți nevoie să fiți raportate la o regretabilă minoritate masculină. (Minoritate, sper!).

Generalizările, chiar și în poezie, sunt extrem de riscante. Iar subiectivismul... ei, de aici începe teritoriul speculativ...

Rămân la părerea că există modalități mai profunde și chiar mai artistice de a descrie FEMEIA secolului 21, surprinsă în dinamica realităților curente. Aștept o carte-replică la textul cărtărescian, dar constat că nu mai vine. Eu voi încerca să o fac pe blogul meu, cu mijloacele de exprimare sexiste(nte) în dotare.

FEMEIA merită acest efort (psih)analitic și literar.

Acest articol este o simplă părere deductivă. Nu literatură-alternativă la Cărtărescu. Nu critică de specialitate. Și doar 10% pamflet. Poate 15. Pentru că sunteți pe ComiCultural.

Pe curând...

Misogina Pistol



4 comentarii:

  1. Hai ca mi-a placut postarea ta! Acum am reusit sa intru si eu pe blogul tau..dand un search prin miile de mailuri aiurea, am vazut ca ai comentat la o mai veche postarea de-a mea..Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
  2. Hai că mă bucur! Sunt nou prin blogosferă și caut oameni care gândesc asemenea mie. Puțini, dar suficienți pentru mine...

    RăspundețiȘtergere
  3. Sincer eu mă simt în stare să scriu "De ce iubim bărbații" dar parca vad ca iese roman gay și da lumea cu huo in mine! :)).

    RăspundețiȘtergere
  4. Înfruntă bărbătește prejudecățile. Chiar dacă vei atrage huliri antume, posteritatea te va ”eroiza”. Vine de la ”erou”, nu e în DEX, dar eu nu am voie să inventez cuvinte? Și pe mine tot posteritatea o să mă eternizeze, m-am împăcat cu ideea.

    RăspundețiȘtergere

Comentati...daca existati...