Google+ Tac de nu mă mai opresc | ComiCultural

joi, 25 septembrie 2014

Tac de nu mă mai opresc

Am citit gluma asta cu neopritul din tăcere într-un almanah ”Perpetuum comic” din anii '80.


Dincolo de haioșenia ardelenismului, formularea e de-a dreptul poetico-filosofică. A nu te mai opri dintr-o inacțiune, din omisiunea de ”a face” ceva - seamănă cu un balans introvertit deasupra unei prăpăstii numite Sine. Sinele, ca vid de inspirație.


În cazul meu, deocamdată, Viața personală bate Blogul. Pe termen nedeterminat.


--------------------------------------------


Postare cu adresă implicită către Psi & SofiArt, față de care sunt dator cu o analiză aprofundată a filmului ”Wild Strawberries”. (Plus datoria față de Blogul însuși. Și față de orice alt/altă însuși/însăși care mai trece prin  acest loc încremenit în necuvântare.)


Deocamdată, mă aflu într-o ”aprofundătură” dpdv al timpului personal. Remediabilă.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentati...daca existati...