Google+ Micţionar | ComiCultural

vineri, 25 aprilie 2014

Micţionar


Ce face blogărul când intră în pană de idei de articole? Îi vin altele. De obicei, mai proaste.

Eu, biet scrib cu mania inventării de cuvinte, m-am gândit să creez un ”mic dicționar” (da, asta înseamnă ”micționar”, nu ”incontinență scriptică”, așa cum calitatea unora dintre postările mele v-ar putea inspira...). Și-o să-l ”vocabulez” (varianta dicționară a ”populez”-ului) cu aceste născociri literale cu care am împânzit deja blogul. Și cu altele, în curs de...

Așadar: ”Micționar” și ”a vocabula”. Primele două cuvinte autopropuse.

Este extrem de posibil ca unele cuvinte să fi fost deja create și uz(it)ate de alții, așa că nu emit pretenții de originalitate. 
De exemplu, ”poereziile” le scria deja și Sorin Mihai Grad, dar eu l-am descoperit prea târziu pentru a mai schimba numele rubricii mele. 
La un moment dat, am vrut să semnez unul dintre articole cu pseudonimul ”Jules BaliVerne”, dar m-am oprit, găsindu-l deja postat pe net. 

Nici nu acopăr inițiativa asta cu aura spălăcită a vreunui savantlâc. Pur și simplu, caut condimente pentru teritoriul meu pretins comicultural. 

Rubrica am plasat-o și pe bara de meniuri de sus. Acolo o să adaug, din când în când, câte o definiție. În limita timpului indisponibil.

Pe curând.

(Ce îmi place mie blogul, jurnalul public al omului mărunt care își face iluzii că o să-l citească și alții!...
Iar frazele precum cea precedentă, o mostră jalnică de psihologie inversă: ”nu cred că mă citiți! chiar nu cred!...dar știți ce pierdeți? nimic!... dar viața nu e o sumă de nimicuri ridicate la rang de aspirații mărețe?...)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Comentati...daca existati...