Glezmierdare
A-nceput
de ieri să gleznă
Câte-un
por, la epilat...
Tibia
s-a-nfiorat.
Căci sub plapumă s-a beznă,
Pe-nserat!
Nu-i prea linsă, da-i ţucată.
Şi-o
dezmierd cu-n tandru zoom,
Porii-s
penetraţi acum
De suflarea-mi îmbătată
De
parfum...
Infantil adorm pe
gleznă
Cu obrazul glezmorţit.
Pe-un picior de rai dorit,
Transhumez în vis spre pulpă,-
-Aglezmuit...____________________________________________
Text compus în cadrul rubricii ”Gând din cuvânt”, găzduită pe blogul Irealiei.
Tema din această săptămână: ”glezne”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Comentati...daca existati...